Nota: Documentul prezentat nu exprima im nod automat si acceptarea lui de catre mine, ci este doar prezentarea politicii sociale a Guvernului. Sursa: Guvernul Romaniei
În vederea îmbunătăţirii actualului sistem de protecţie socială din România, măsurile Guvernului României au în vedere atingerea următoarelor ţinte strategice:
· reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale;
· îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice;
· asigurarea accesului la sistemul de asigurări sociale proporţional cu nivelul contribuţiilor la sistem;
· reducerea progresivă a numărului persoanelor asistate şi încurajarea acestora pentru identificarea de surse alternative de securitate socială;
· asigurarea de condiţii pentru egalitatea de şanse şi participarea socială a persoanelor cu handicap şi a celor provenite din medii defavorizate.Pentru atingerea acestor ţinte strategice, Guvernul României va promova următoarele măsuri:
I. Sistemul de pensii
O prioritate a guvernului o reprezintă îmbunătăţirea standardului de viaţă pentru persoanele vârstnice prin reaşezarea pe baze echitabile a sistemului de asigurări sociale, în principal, prin reformarea sistemului public de pensii. Pentru rezolvarea problemei de fond a sistemului de pensii, Guvernul României va pune în aplicare un set unitar de măsuri legislative axat pe trei obiective principale:
· consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;
· reconstrucţia sistemului public de asigurări sociale prin “curăţarea” sa, printre alte măsuri, de unele tipuri de prestaţii necontributive;
· introducerea de noi alternative de finanţare şi de administrare a pensiilor de tipul sistemelor de pensii capitalizate, administrate privat, care să asigure pensionarilor viitori nu numai un venit sigur, dar şi decent.
În acest sens, Guvernul României va aplica următoarele măsuri:
I.1. Reformarea sistemului public de pensii
Guvernul României va asigura eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul de pensii şi va urmări păstrarea puterii de cumpărare a pensiilor prin:
- Eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii
Urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul “la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie”.
Pensiile recalculate vor intra în plată pe grupe de pensionari în funcţie de anul ieşirii la pensie, primele grupe fiind pentru persoanele cărora li s-a deschis dreptul la pensie până la 1 ianuarie 1990.
- Protejarea puterii de cumpărare a pensiilor
Toate pensiile care au fost recalculate vor fi ulterior indexate cu indicele de creştere a preţurilor de consum, astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor.
- Majorarea pensiilor
Pensionarii trebuie să beneficieze de avantajele creşterii economice. În acest sens, pensiile vor fi majorate astfel încât până în anul 2008 pensiile să crească în termeni reali cu aproximativ 30%.
- Creşterea puterii de cumpărare a pensionarilor din agricultură
Sumele necesare pentru pensionarii proveniţi din rândurile agricultorilor vor fi suportate din bugetul de stat şi vor fi administrate de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) în aceleaşi condiţii ca şi cele din sistemul public de pensii. Pensionarii agricultori vor beneficia de aceleaşi indexări ca şi cele care se vor acorda pensionarilor din sistemul public de pensii. Rata majorării pensiilor agricultorilor va devansa rata de creştere a pensiilor din sistemul public de pensii.
- Majorarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale
În scopul majorării veniturilor bugetului asigurărilor sociale se va acţiona pentru consolidarea financiară, administrativă şi funcţională a actualului sistem public de pensii prin:
- Creşterea gradului de colectare a contribuţiilor
- Reducerea arieratelor la bugetul pensiilor prin reducerea reeşalonărilor şi interzicerea scutirilor precum şi introducerea unor reguli stricte de executare silită.
- Creşterea numărului de contribuabili la sistem prin:
- politici active în sfera ocupării forţei de muncă în vederea creării de locuri de muncă şi a creşterii numărului de angajaţi cu forme legale;
- atragerea în sistem a persoanelor care lucrează în agricultură sau ca liberi întreprinzători (care în prezent sunt neasiguraţi);
- cuprinderea cetăţenilor români care realizează venituri lucrând în străinătate în sistemul de asigurări sociale.
- Întărirea capacităţii instituţionale şi de conducere a sistemului de pensii (organizare, conducere, educaţie, transparenţă, sistem informatic) prin:
- crearea autonomiei decizionale şi de conducere a CNPAS;
- reorganizarea internă a CNPAS, cu structuri flexibile, delegare clară de responsabilităţi şi puteri decizionale, precum şi orientare directă către elementele componente ale noului sistem de pensii;
- redimensionarea numărului de funcţionari din structurile centrale şi orientarea către structurile locale în vederea realizării unei relaţii transparente cu publicul deservit şi a eficientizării activităţii;
- urgentarea creării structurii informatice necesare (reţele, baze de date, software şi instruire a personalului);
- crearea unui sistem de selecţie şi instruire atitudinală şi aptitudinală a personalului CNPAS, în corelaţie cu prevederile noii legi a sistemului public de pensii şi cu necesităţile de transparenţă ale acestuia.
I.2. Introducerea în sistemul de pensii a noi componente
Prin măsurile pe care le va promova, Guvernul României va asigura o creştere a calităţii vieţii pensionarilor mai apropiată de cea din perioada activă prin introducerea şi implementarea în cadrul sistemului de asigurări sociale a unor noi componente, facultative şi obligatorii, administrate privat.
· Introducerea schemelor de pensii facultative administrate privat
- îmbunătăţirea proiectului de lege privind pensiile ocupaţionale (contribuţii, deductibilitate, grad de acoperire, reglementare şi supraveghere strictă, regim de investiţii şi sistem de garanţii);
- completarea sistemului pensiilor ocupaţionale cu componente legislative dedicate angajaţilor din sistemul bugetar şi din instituţiile publice;
- introducerea unor alte posibilităţi de pensii facultative administrate privat, de tipul fondurilor de pensii private, cu contribuţii deductibile şi administrare privată, participarea la aceste fonduri fiind opţiunea individuală a fiecărei persoane care realizează venituri profesionale.
· Introducerea fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, în condiţiile unui control public transparent şi eficient asupra gestionării acestora.
II. Ocuparea forţei de muncă şi şomaj
Principiile care vor sta la baza acţiunii Guvernului României în acest domeniu sunt:
– Implicarea partenerilor sociali, respectiv sindicate, patronate, administraţie publică în elaborarea politicilor şi strategiilor pentru implementarea unor programe speciale în domeniul ocupării;
– Şanse egale pentru toţi furnizorii de servicii de pe piaţa muncii (furnizorii de consiliere, formare profesională şi de ocupare);
– Deplasarea centrelor de decizie către unităţile locale pe baza obiectivelor stabilite pentru a se trece la un management competitiv, care să conducă la creşterea responsabilităţilor locale şi la optimizarea folosirii resurselor;
– Repartizarea teritorială a resurselor centralizate se va face transparent, pe criterii obiective, în baza contribuţiilor locale şi a nevoilor de acţiune.
Având drept obiectiv creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului, Guvernul României va promova următoarele măsuri:
II.1. Măsuri pasive
– Modificarea cuantumului indemnizaţiei de şomaj în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de şomaj. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj va fi o suma fixă, neimpozabilă, lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adaugă, în funcţie de stagiul de cotizare, o sumă reprezentând un un anumit procent din media salariului brut realizat în ultimele 12 luni. Procentul din salariul brut realizat în ultimele 12 luni care se utilizează la stabilirea indemnizaţiei de şomaj functie de stagiul de cotizare se va stabili prin lege;
– Absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi universitar vor fi stimulaţi pentru inserţia pe piaţa muncii prin acordarea unei prime de un salariu minim brut pe economie la care se adaugă o sumă egală cu valoarea indemnizaţiei de şomaj la care ar mai fi avut dreptul în condiţiile legii. Angajatorii vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj aferentă absolvenţilor încadraţi pe o perioadă de 1 an;
– Angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinte unic susţinător al familiei monoparentale sau persoane în vârstă de peste 45 de ani, vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj pe perioada de 1 an;
– Asigurările facultative în sistemul asigurarilor de şomaj se vor realiza numai în pachet cu asigurările sociale şi de sănătate (Agentia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă contribuie la fondul de pensii şi de sănătate în favoarea şomerilor).
II.2. Măsuri active
Guvernul României va urmări creşterea constantă a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul cheltuielilor sociale de şomaj.
· Promovarea unor programe speciale în parteneriat pentru diminuarea şomajului de lungă durată, atât în rândul tinerilor cât şi a persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani, precum şi din rândul persoanelor care au dificultăţi de integrare;· Medierea locurilor de muncă
Se are în vedere utilizarea şi prefecţionarea sistemului electronic la nivel local şi naţional şi accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la acest sistem, printr-un program clar stabilit de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi agenţiile judeţene. Ocuparea locurilor de muncă vacante se va face prin concurs, iar încadrarea se va realiza în exclusivitate în baza criteriilor de competenţă a şanselor egale şi a eliminării oricărei forme de discriminare.
· Formarea profesională
Se va organiza astfel încât să răspundă solicitărilor de pe piaţa muncii având ca sursă bugetul de şomaj, fiind flexibilizată pentru nevoile de pe piaţa locală a muncii. Pentru persoanele din mediul rural se vor organiza programe speciale de formare profesională pentru meserii specifice.
· Consilierea şi informarea în carieră
Se va urmări funcţionarea şi dezvoltarea cabinetelor de consiliere şi încadrarea numai a persoanelor de specialitate care sunt capabile să presteze aceasta muncă.
De asemenea, va fi îmbunătăţită baza materială prin înfiinţarea unor biblioteci de specialitate şi extinderea acestui serviciu prin conlucrarea cu cabinetele private.
· Creditarea în condiţii avantajoase
Pentru a creşte eficienţa acestei măsuri şi pentru a avea un control asupra numărului de persoane care vor fi încadrate de către agenţii economici creditaţi în condiţii avantajoase în conformitate cu prevederile legale, procentul din locurile de muncă nou create ce vor fi ocupate de şomerii aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă va fi de minim 60%, faţă de 50% în prezent.
· Bursele de locuri de muncă
Vor fi organizate de două ori pe an: primăvara – bursa generală de locuri de muncă şi toamna – bursa de locuri de muncă pentru absolvenţii de învăţământ universitar şi preuniversitar. Atunci când piaţa muncii va lansa o cerere stringentă, se vor organiza şi burse speciale pentru ocuparea de locuri de muncă.
II.3. Măsuri instituţionale
– Crearea autonomiei decizionale şi de conducere a ANOFM;
– Lărgirea ofertei de locuri de muncă în străinătate prin promovarea competiţiei între agenţiile acreditate să plaseze forţă de muncă;
– Descongestionarea şi fluidizarea activităţii Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă în Străinătate prin subcontractare către agenţiile acreditate.
III. Raporturile de muncă
Aplicarea noului Cod al Muncii a generat o serie de dificultăţi care frânează dezvoltarea pieţei muncii şi a unei economii de piaţă funcţionale. Ţinând seama de această situaţie, vor fi aduse o serie de îmbunătăţiri care să apere în egală măsură atât drepturile salariatului cât şi cele ale angajatorului, să conducă la descurajarea muncii la negru, la diminuarea numărului conflictelor şi litigiilor de muncă, dar şi la stimularea investiţiilor şi, prin urmare, la creşterea veniturilor bugetului de stat. Modificarea Codului muncii se va face în urma unei largi dezbateri publice cu partenerii sociali.
IV. Politica veniturilor
Vor fi iniţiate şi aplicate măsuri de reducere a fiscalităţii pe muncă, cu scopul de a creşte gradul de ocupare, sporirea venitului net şi diminuarea muncii la negru. Salariul mediu brut pe economie va creşte în perioada 2005-2008 cu aproximativ 60% faţă de nivelul actual, iar salariul minim brut pe economie va urma cel puţin dinamica de creştere a acestuia.
În sectorul economic concurenţial, unde statul este acţionar majoritar, vor fi remodelate criteriile de performanţă în vederea asigurării unei corelări reale între eficienţa economică, productivitatea muncii şi veniturile salariale (indicele de creştere a câştigurilor salariale trebuie să fie devansat de indicele de creştere a productivităţii muncii calculată în unităţi fizice sau valorice, după caz, în condiţi comparabile).
În sectorul bugetar, se va elabora şi aplica un nou sistem de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual, care să aibă la bază criterii de diferenţiere şi de corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetară (studii, competenţă, activitate desfăşurată, responsabilitatea în exercitarea funcţiei etc.), astfel încât în perioada 2005-2008 salariile personalului bugetar să crească în medie cu 60% faţă de nivelul la data de 31.12.2004.
În vederea diversificării pachetelor salariale precum şi a generării unei politici active de protecţie socială autodeterminată se va introduce un sistem de deductibilităţi a contribuţiilor voluntare pentru anumite tipuri de asigurări.
V. Asistenţa socială
Guvernul va continua şi accelera procesul de reforme în concordanţă cu nevoile actuale ale cetăţeanului şi ale societăţii româneşti.
Venitul minim garantat
Venitul minim garantat, care se adresează celor mai sărace segmente sociale, se va acorda astfel încât acestea să depăşească nivelul de sărăcie în care trăiesc, însă, fără a descuraja atitudinea faţă de muncă. Venitul se va acorda în funcţie de necesităţile reale, însă procedurile de selecţie vor fi simplificate şi perfecţionate. Guvernul va urmări să nu mai existe întârzieri în acordarea acestui ajutor.
Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei
În vederea îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei, Guvernul României are în vedere atingerea următoarelor obiective:
· redimensionarea măsurilor de protectie socială pasivă/ajutor financiar pentru familiile cu nevoi speciale/ şi dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială;
· reducerea disparităţilor faţă de accesul la resursele dezvoltării existente între familiile din mediul urban şi cele din mediul rural;
· redimensionarea cadrului legal şi instituţional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii şi reducerea abandonului de copii;
· reducerea fenomenului violenţei în familie, creşterea gradului de educaţie şi securitate familială;
· sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei.
Pentru realizarea acestor obiective strategice vor fi promovate următoarele programe:
· Programul de măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie
- corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie;
- majorarea alocaţiei de stat pentru copii până la circa 10 euro;
- darea în folosinţă gratuită, în limita terenului disponibil, pentru familiile sărace din mediul rural, a unei suprafeţe de teren agricol, astfel încât suprafaţa deţinută împreună cu cea primită în folosinţă să fie de 0,5 ha;
- atragerea resurselor locale pentru sporirea construirii locuinţelor sociale pentru persoanele defavorizate şi revizuirea capacităţilor existente (va fi lansată în acest sens o campanie naţională de sprijin);
- elaborarea unui set de măsuri active pentru integrarea pe piaţa muncii a susţinătorilor de familie şomeri (Angajatorii care încadrează şomeri care sunt părinte unic susţinator al familiei monoparentale vor fi scutiţi de plata contribuţiei la fondul de şomaj pe o perioadă de 1 an);
- lansarea unui Program de integrare a familiei în problemele comunitare (programe de educaţie pentru sănătate, educaţie civică, educaţie pentru protecţia mediului etc.)
· Programul pentru susţinerea familiei tinere
- construirea de locuinţe în sistemul creditelor ipotecare;
- acordarea unui sprijin financiar în suma de 200 de euro la constituirea familiei la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi;
- organizarea serviciilor de consiliere familială în fiecare oraş, sau prin asociere de mai multe oraşe sau comune;
- promovarea unor politici de atragere a agenţilor economici pentru a susţine familiile tinere prin reducerea preţurilor la obiectele casnice achiziţionate în primii doi ani de căsătorie.
· Programul de măsuri pentru concilierea vieţii de familie cu cea profesională
- organizarea serviciilor de sprijin a muncii în gospodărie/ revizuirea condiţiilor de acces la sursa de apă, canalizare, electricitate, căldură;
- promovarea politicilor de educare pentru responsabilizarea egală a membrilor cuplului familial faţă de problemele din gospodărie;
- sporirea facilităţilor de acces egal la formare şi perfecţionare profesională;
- reorganizarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educaţie a copiilor în afara familiilor – lărgirea reţelei în mediul rural.
· Programul de integrare a familiilor de rromi în comunitate
- acordarea de teren în suprafaţă de maxim 0,5 ha, în folosinţă directă şi gratuită familiilor de rromi nevoiaşe, în limita disponibilului;
- relansarea meşteşugurilor/meseriilor specifice rromilor;
- reintegrarea în muncă/participarea prin muncă la dezvoltarea comunităţilor locale;
- dezvoltarea incubatoarelor de mici întreprinzători pentru rromi;
- dezvoltarea programelor naţionale privind ameliorarea condiţiilor de viaţa, prin colaborare cu actorii societăţii civile (educaţie pentru sănătate, civică, solidaritate familială etc.)
Reducerea abandonului de copii şi sporirea natalităţii
– acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copiilor până la 2(3) ani femeilor neasigurate în sistemul asigurărilor sociale pentru fiecare din primii trei copii;
– acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului până la 2(3) ani, persoanelor asigurate care îşi reiau activitatea în acest interval de timp.
Ameliorarea stării de sănătate a familiei, reducerea mortalităţii materne şi infantile
– organizarea activităţilor de educaţie pentru sănătatea familiei (cu precădere în mediul rural);
– organizarea (împreună cu Ministerul Sănătăţii) a unei campanii de sprijin pentru femeile gravide cu riscuri la naştere sau cu sănătate precară;
– revizuirea, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a condiţiilor oferite de maternităţi şi spitalele de copii şi a calităţii serviciului medical;
– realizarea campaniei de introducere obligatorie a consilierilor pentru viaţa de familie;
– realizarea campaniei de consiliere obligatorie pentru sănătatea reproducerii (mai ales în mediul rural) şi a protecţiei femeii gravide în familie;
– aplicarea măsurilor legale de reducere a abandonului de copii, promovarea unor măsuri active de sprijin pentru creşterea potenţialului familial de păstrare a copilului; responsabilizarea părinţilor şi activarea solidarităţii comunitare de sprijin a familiei/mamei care se află în risc de abandon a copilului;
– realizarea programului de formare a experţilor în domeniul protecţiei familiei, care urmează a fi puşi la dispoziţia structurilor specializate din cadrul administraţiei locale.
Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie)
La nivelul comunităţilor locale:
- organizarea centrelor de consiliere pentru viaţa de familie;
- organizarea adăposturilor pentru victimele violenţei în familie (campania de informare a prevederilor legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie);
- implicarea familiei în dezvoltarea spiritului comunitar prin Programul Naţional „Familia şi comunitatea”.
Va fi îmbunătăţită legislaţia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Politicile, programele, acţiunile se vor realiza printr-o largă colaborare cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile etc.
Reformarea sistemului de protecţie a copilului
Guvernul României va aplica o strategie de reformare a sistemului de protecţie a copilului şi va acţiona în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenţă etnică şi socială, religie, opinie politică sau de alta natură, naţionalitate, rasă, limbă, infirmitate, naştere sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi.
Guvernul României va continua reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând, cu prioritate, pe următoarele direcţii:
· Continuarea descentralizării serviciilor şi alocaţiilor
Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, până la nivelul comunelor. Activitatea de asistenţă socială se va desfăşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare copil, în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. Astfel, în funcţie de problemele sociale cu care se confruntă, consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi), servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere (inclusiv a părinţilor), servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc.
Aplicarea acestor măsuri vor conduce la înfiinţarea de servicii sociale la nivelul fiecărei unităţi administrative (conform Legii nr. 705/2001 a asistenţei sociale) precum şi la dezvoltarea unor servicii de tip „centru de zi, consiliere şi sprijin financiar”, care vor reduce numărul de copii ce vor intra în sistemul rezidenţial de protecţie şi a celor care abandonează şcoala.
· Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului
România este obligată să creeze de urgenţă structuri sociale menite să asigure condiţii pentru realizarea parteneriatului social indispensabil managementului sistemului de protecţie socială. În acest sens, va fi susţinută înfiinţarea, la nivelul comunităţilor locale, a „Consiliilor comunitare consultative” – organism independent, format pe bază de voluntariat din persoane reprezentantive pentru comunitate (preoţi, doctori, consilieri, profesori etc.). „Consiliul comunitar consultativ” va fi înfiinţat prin hotărâre de consiliu local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului.
· Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi
Guvernul României va promova măsuri de integrare socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficienţă de concentrare), precum şi a copiilor infectaţi cu HIV/SIDA.
Autorităţile vor sprijini tinerii instituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea integrării acestora în viaţa socială.
· Specializarea personalului
În scopul creşterii calităţii serviciilor prestate, va fi prevăzută obligativitatea ca personalul din sistem să fie pregătit şi specializat, prin cursuri organizate de universităţi sau organizaţii neguvernamentale acreditate în acest domeniu. De asemenea, prin acordarea unor stimulente financiare va fi stimulată încadrarea de personal cu studii superioare.
· Concesionarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor novatoare într-un sistem global, coerent şi diversificat de protecţie a copilului:
- elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate;
- înfiinţarea unor centre de consultanţă regională;
Prin aplicarea acestor măsuri, va fi construit un sistem eficient şi diversificat de servicii şi alocaţii, racordat la realităţile societăţii româneşti, care să asigure aplicarea neselectivă a principiilor prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului, pentru toţi copiii din România.
Protecţia persoanelor vârstnice
Pe lângă eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul public de pensii, Guvernul României va promova programe speciale pentru creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice cu implicarea mai accentuată a autorităţilor publice locale şi a organizaţiilor civice în acordarea servicilor socio-medicale şi de îngrijire. În acest sens, vor fi promovate următoarele măsuri:
– construcţia de noi camine precum şi modernizărea celor existente pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane;
– realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
– sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu;
– elaborarea de standarde de calitate în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu;
– dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu (reţea de centre comunitare integrate cu unităţile de asistenţă medicală şi socială);
– modificarea legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor în sensul urgentării datei de aplicare;
– programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea implicării persoanelor vârstnice în viaţa socială;
– stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare;
– sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de serviciii de asistenţă socială destinată persoanelor vârstnice fără familie.
VI. Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi
În ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, Guvernul României va urmări îmbunatăţirea situaţiei acestora, în principal, prin următoarele măsuri:
– revizuirea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap ţinându-se cont de Regulile Standard ale ONU;
– abordarea sistematică a accesibilizării mediului social, instituţional, de muncă, astfel încât să poată fi utilizată în mod eficient resursa umană reprezentată de persoanele cu dizabilităţi;
– centrarea protecţiei speciale pe oferirea de locuri de muncă şi micşorarea ponderii asistenţei pasive, bazate pe alocaţii;
– simplificarea modalităţii de determinare şi atestare a dizabilităţii (inclusiv criteriile exclusiv medicale), precum şi a procedurilor de obţinere a sprijinului specific (şi de recunoaştere a drepturilor);
– restructurarea instituţională, prin (re)evaluarea personalului implicat în sprijinul specializat, dar şi prin clarificarea rolului pe care îl joacă diversele autorităţi ale statului;
– reanalizarea statutului instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap şi a căminelor de îngrijire a persoanelor vârstnice;
– urmărirea aplicării prevederilor legale cu privire la accesibilizările pentru persoanele cu handicap motor.
VII. Îmbunătăţirea legislaţiei cu caracter reparatoriu pentru persoanele persecutate din motive politice şi etnice şi ale persoanelor care şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă
Completat sub: r Dreptul muncii | Tagged: Dreptul muncii
