Datoria Baroului fata de avocati/despre prea multa procedura orala

De departe Romania pare o tara agitata inutil, fara vlaga necesara constuirii marilor proiecte benefice publicului, o tara in care pierderea timpului se ridica la rang de talent suprem de inteligenta, mai ales daca individul are abilitatea nativa de a se descurca, sau cum spunea un client despre sefa ei, talentul de a-ti face PR si nu datoria.

Timpul poate insemna bani pentru foarte multi, insa poate insemna odihna, relaxare, destindere, poate insemna pur si simplu timp pentru tine, pentr u ideile tale, pentru familia ta.

Daca un manager gandeste timpul ca element al  productiei si de aici al banilor, un liber profesionist poate gandi timpul ca un element al lui pe care si-l administreaza cum doreste. Munca sau placere!

De mult un avocat belgian imi spusese ca in Belgia un avocat stie cu exactitate data si ORA la care trebuie sa se prezinte in instanta pentru a indeplini procedura orala. Aapoi am intalinit intamplator un avocat din Uruguay si o avocata brazilianca. MI-au spus acelasi lucru: stiu intotdeauna cu exactitate DATA SI ORA la care se prezinta, cu mici erori de o ora maxim. Pai daca aceste tari despre care perceptia noastra este ca sunt sub Romania castiga timp pentru avocati, justitiabili si chiar judecatori Romania de ce este incapabila sa faca acest efort.

Este incredibil cat de mult timp este pierdut de avocati, justitiabili, in instanta, asteptand ORA la care trebuie sa primeasca intampinarea, sa solicite probe, sa ia cunostinta de inscrisuri sau sa ceara un termen sa audieze martori, sa puna in sfarsit concluzii.

Zeci de ore de holurile instantelor, pierzand timp absolut inutil, doar pentru simplul motiv ca sistemul actual pune pret pe procedura orala inutile in multe cazuri.

Sa vedem cum si unde pierdem timp llinutil, in opinia mea.

Eu face cerere de chemare in judecata.

Termenul 1. Ma prezint in instanta pentru ca trebuie sa ajung la 8:30 sa nu pierd lista de amanari. De regula, vorbesc de Bucuresti, pe la 9:30 – 10:00 se termina amanarile. Daca insa procesul este in alta localitate tebuie sa ma trezesc fie sa plec noaptea, fie sa dorm la un hotel, doar pentru a lua intampinarea.  Prezenta mea/a justitiabilului in instant a fost inutila, timp pierdut inutil.

DE ce trebuie ca aceasta parte sa fie orala? DE ce este absolut necesare prezenta mea in fata judecatorului? Oare chiar trebuie sa ma vada judecatorul la fata? Nu ar fi mai usor, mai elegant ca dupa depunerea cererii mele, judecatorul sa o transmita paratului si sa ii fixeze un termen rezonabil in car esa depuna intampinare, iar in momentul in care primeste intampinarea sa mi-o transmita mie si eventual sa fixeze un temen pentru audienta?

 

Termenul 2: Dupa ce am dorit sa iau la cunostinta de ce a scris in intampinare, vine termenul de probe. Aici nu se mai ia la amanari, ci se asteapta la ordine. Uneori iti vine randul in jurul orei 12, daca nu ai noroc sa ai numar mic de dosar, si de regula nu ai pentru ca sunt cei cu termenul 3 inaintea ta. La acest termen nu stai mai mult de 5 minute in care spui poezia:sa admiteti proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul paratei. Ai pierdut o jumatate de zi si multa energie, inutil de multa energie. INstanta e sufocata de atata prezenta in sala, de nebunia pe care o reprezinta amanarile cu tot ce inseamna ele: apelul partilor, vezi daca este in sala, anunta-l, constata ca nu este motiv de amanare (la o instanta din tara am stat 45 de minute la amanari si doar una singura a avut motiv de amanare, restul erau fie judecati de fond, fie diverse tertipuri al avocatlor de a nu astepta ordinea, fie au fost justitiabil car esi-au strigat numarul pentru ca au auzit in sala ca se striga numere si ….)

 

  Intrebare: DE ce trebuie sa scriu la sfasitul cererii de chemare in judecata/intampinarii problele pe care imi  fundamentez actiunea daca mi se aqcorda un termen pentru a dezbate ORAL probele, iar in final judecatorul sa admita sau sa respinga dupa propriia lui apreciere? NU s-ar putea face acest lucru direct prin cererea de chemare in judecata/intampinare, iar aceasta etapa sa nu mai fie orala ci scrisa? Chiar reuseste prezenta mea fizica in instanta sa il convinga pe judecator de necesitatea admiterii probei cu inscrisul (contractul individual de munca / decizia de incetare a contractului etc etc etc)?

 

Termenul 3. Dupa ce la termenul 2 am cerut admiterea probei cu inscrisuri, la termenul 3 se va cere termen pentru luarea la cunostinta de inscrisuri – ceea ce pare normal.

 

INtrebare: Oare este absolut necesara prezenta mea/a justitiabilului in fata judecatorului doar sa ii spun, ceea ce stie si el, ca am nevoie de timp sa vad ce anume a depus la dosar? Oare nu se poate ca aceste probe sa fie propuse si administrate in procedura scrisa?

 

Termenul 4. LA termenul 3 am luat la cunostinta de inscrisuri insa am constatat ca nu sunt toate sau ca nu emana de la autoritatea investita, sau ca un inscris mai reclama un alt inscris detinut de parat/reclamant sau de  o autoritate a stattului.

 

Din nou ma prezint in instanta, din nou nebunia din instanta, din nou stat pe holuri, din nou pierdut enorm de mult timp si nu vorbim aici de deplasare ain alta localitate. Cata energie, cati bani cata risipa de timp inutil. Oare nu era mai usor daca probele si contraprobele erau administrate in procedura scrisa?

 

Sunt cel putin 3 termene, daca luam in calcul si situatia in care la primul termen se cere amanare pentru angajare aparator, atunci sunt 4 termene in care eu nu am facut nimic, absolut nimic decat sa pierd timp.

 

Sunt multe argumente care ma determina sa cred ca cel putin pana la audierea martorilor, procedura scrisa poate fi un factor care sa faca mult mai simpla activitatea instantelor, a judecatorilor, a avocatilor. Cred ca toata aceasta ctivitate scrisa ar putea fi administata de un magistrat asistent coordonat de un judecator. INterfata ar fi mult mai umana atat pentru justitiabil cat si petru avocat si judecator. Mai cred ca in masura in care nu ar mai fi termene pentru luare la cunostinta, pentru propunere probe, luare la cunostinta de probe si activitatea instantelor ar fi mai usoara si s-ar putea fixa DATA si ORA la care de judeca un anumit dosar. Evident ca ar fi inconveninente, insa cred ca o procedura scrisa poate aduce o disciplina mai mare si o respnsabilizare mai mare a tuturor celor implicati.

 

Ma gandeam cine trebuie sa militeze pentru o procedura scrisa, ce organism ar trebui sa faca propuneri legislative. Este, cred, de forta evidentei ca cei care sunt afectati de aceasta inutilitate sunt avocatii. Eu sunt cei care trebuie sa se prezinte zi de zi in instanta s apierda timp sa alerge de la o instanta la alta in prima parte a diminetii. Daca avocatii sunt primii care sunt vizati, daca avocatii sunt constituiti intr-o asociatie care le apara interesele, este de forta evidentei ca Baroul ar fi fost cel care ar trebui sa militeze petri apararea intereselor membrilor lui. DE ce nu face baroul acest lucru? Care sunt alte modalitati prin care Baroul ma apara, in afara luptei (nu se putea sa existe un sector al vietii in Romania in care sa nu existe lupte intestine) cu baroul constitutional.

IN concluzie, cred ca este de datoria Baroului sa initieze proiecte de modificare, insa este spre interesul tuturor celo rimplicati in bunul mers al justitiei sa existe o fluenta in administrarea energiei, a timpului si a banilor.

Eu cred ca energia umana trebuie administrata iteligent, iar diferenta economica dinte popoare o constituie tocmai modalitatea de administrare a energiei membrilor acelei natiuni.

PS. Nu sunt specilist in procedura civila, nu mai mult decat orice avocat care merge in instanta, nici macar nu am participat la nici o intalnire oficiala cu avocati din alte tari, insa cred ca atunci cand Baroul organizeaza astfel de intalniri, in afara ciocnirilor de pahare cred ca ar trebui sa se puna si intrebari de genul: la voi cum se apara timpul avocatului?

 

Buenos Aires,

09.02.2009