Limitele principiului puterii de lucru judecat


  I. Reglementarea actuală a principiului puterii de lucru judecat  

Potrivit art. 1201 Cod civil român, există autoritate de lucru judecat „atunci când a doua cerere în judecata are acelasi obiect, este întemeiata pe aceeaşi cauza şi este între aceleaşi parţi, facută de ele în contra lor în aceeaşi calitate”. Aşadar, conform acestui articol puterea lucrului judecat există indiferent de împrejurarea că în noul proces parţile se gasesc în alte calităţi.

Principiul autorităţii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat  în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni (I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005).   

II. Limitele principiului 

Acest principiu a fost repus în discuţie prin hotarârea Curţii de justiţie a Comunităţilor Europene în cauza C-119/05 Ministero dell´Industria, del Commercio e dell´Artigianato/Lucchini SpA, pronunţată în data de 18 iulie 2007. Astfel, prin hotărârea Curţii de justiţie a Comunităţilor europene s-a statutat ca “dreptul comunitar se opune aplicării principiului puterii de lucru judecat în cazul în care aceasta împiedică recuperarea unui ajutor de stat acordat cu încălcarea dreptului comunitar”  

În argumentaţia sa  Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a  reamintit mai întâi că instanțele naționale pot fi chemate să examineze validitatea actelor comunitare, dar nu sunt totuși competente să constate ele însele invaliditatea acestora. Această competență revine instanțelor comunitare, iar aceste acte devin definitive în condițiile în care nu sunt atacate în mod corespunzător de către destinatarii acestora. Beneficiarul unui ajutor care face obiectul unei decizii negative a Comisiei nu poate contesta legalitatea acestei decizii în fața instanțelor naționale, prin atacarea măsurilor naționale de executare a acestei decizii (55).

Apoi, Curtea constată că art. 2909 din Codul civil italian se poate opune nu numai reiterării, în cadrul unui al doilea litigiu, a unor motive asupra cărora s-a statuat în mod expres cu titlu definitiv, ci și punerii în discuție a unor chestiuni care ar fi putut fi invocate în cadrul unui litigiu anterior, dar care nu au fost invocate. O astfel de interpretare a acestei dispoziții poate presupune ca unei decizii a unei instanțe naționale să-i fie conferite efecte care exced limitele competenței instanței respective, astfel cum sunt stabilite acestea de dreptul comunitar. Această interpretare a principiului puterii de lucru judecat ar împiedica însă aplicarea dreptului comunitar, în sensul că ar face imposibilă recuperarea unui ajutor de stat acordat cu încălcarea dreptului comunitar (59). Potrivit unei jurisprudențe comunitare constante și ca efect al principiului supremației dreptului comunitar, instanța națională trebuie să asigure efectul deplin al normelor comunitare și – dacă este necesar – să înlăture din oficiu aplicarea oricărei dispoziții naționale contrare acestor norme.

În consecință, articolul 2909 din Codul civil italian (principiul puterii de lucru judecat) trebuie să rămână neaplicat, în măsura în care aplicarea acestuia împiedică recuperarea unui ajutor de stat care a fost acordat cu încălcarea dreptului comunitar și a cărui incompatibilitate cu piața comună a fost constatată printr-o decizie a Comisiei Comunităților Europene, care a devenit definitivă (punctul 63 din hotarârea CJCE).

 III. Concluzie 

Având în vedere hotărârea CJCE, precum şi faptul că dispoziţiile Codului civil italian sunt similare cu cele cuprinse în art. 1201 C. civil român, rezultă că principiul puterii de lucru judecat este limitat în situaţia în cazul în care aceasta împiedică recuperarea unui ajutor de stat acordat cu încălcarea dreptului comunitar.  Aşadar, principiul puterii de lucru judecat este limitat de dreptul comunitar în situaţia în care dreptul intern, prin excepţia puterii lucrului judecat, ar face imposibilă aplicarea unei norme europene concrete. 

Anunțuri

Un răspuns

  1. exista vreun principiu de lucru judecat diferit de autoritatea lucrului judecat ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: