Ziarul Evenumentul Zilei publica stirea conform careia un grup de parlamentare a initiat un proiect de lege de modificare a OUG 148/2005.
Conform acestui proiect de lege asiguratul insistemul public de asigurarri sociale va avea posibilitatea sa aleaga fie un cuantum al indemnizatiei de 85% din veniturile obtinute in ultimele 12 luni, fie un cuantum fix de 600 lei (cel care exista in prezent).
Asadar, elementul de diferenta il constituie introducerea cuantumului de 85% din veniturile obtinute in ultimele 12 luni. Acest sistem al acordarii indemnizatiei ca un procent din salariul obtinut, a fost schimbat prin OUG 148/2005.
IN ceea ce ma priveste apreciez aceasta modificare ca fiint injusta, netemeinica, inumana si discriminatoare.
Probabil ca opinia mea este in minoritate, asta nu inseamna insa ca nu am dreptate.
Singurul argument care se poate aduce ideii introducerii cuantumului indemnizatiei de 85%, este unul simplist si egoist: atat am cotizat atat trebuie sa platesc.
Ceea ce se uita este insa art. 4 din Constitutia Romaniei conform caruia „(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire […] de avere sau de origine socială”.
Din punctul meu de vedere numai citarea acestor articole ar face inutila orice alta discutie, dar…
Statul are ca fundament unitate apoporului, adica el este organizat astfel incat cetatenii romani sa se ajute intre ei prin sistemele de securitate sociala. Adevarata unitate a poporului roman nu se vede in emisiuni televizate cu donatii si sponsorizari, ci in acceptarea unui sistem de securitate sociala care sa permita dezvoltarea egala a tuturor membrilor societatii. IN masura in care, din anumite motive care tin mai mult sau mai putin de vointa lor sau de egalitatea de sanse, sunt anumit romani aflati in nevoi atunci, in virtutea principiului unitatii, ceilalti romani trebuie sa contribuie pentru asigurarea unui nivel suficient, in raport cu nivelul intregi tari, tuturor romanilor. Asadar, unitatea unui popor se vede in sistemul de asigurare sociala: pensii, indemnizatii. IN acest sens, in creaza sistemul de asigurare in care cei cu venituri medi si mari vor contribui LA SISTEMUL PUBLIC proportional cu castigurile obtinute, insa vor primi inapoi acelasi cuantum ca si cei care nu au suficiente venituri. Practic, in acest mod, nespectaculos din pacate pentru cei cu venituri foarte mari, se asigura acea unitate de care vorbesc fie in campanii electorale, fie la diverse emisiuni. Unitatea poporului area aceasta latura a ajutorului reciproc.
Daca cineva contesta dreptul de a impartii din „banii sai” (a se citi din cotizatiile sale) cu alte persoane care nu , justificarea este data de alin. 2 al aceluiasi art. 4 din Constitutie dublat de art. 1 alin 3 din Constitutie (Romania este stat social). Alin. 2 prevede clar ca nu exista o Romanie a saraclor si o Romania a bogatilor, ca toti, in virtutea faptului ca Romania este stat social, au obligatia de a contribui si de a imparti bogatiile acestei tari astfel incat tuturor sa li se asigure, asa cum spuneam un anumit nivel de trai.
Pe de alta parte, este adevarat ca acest argument nu este unul pur juridic, insa la fel de adevarat este ca el constituie izvorul, sursa de inspiratie a modelului de legiferare, deci, pe de alta parte nu este mai putin adevarat ca un copil are aceleasi nevoi indiferent ca este un copil de parnti cu stare sau un copil cu parinti nevoiasi. IN primii doi ani de viata, cat dureaza concediul de maternitate, toti copii au aceleasi nevoi. Din aceasta perspectiva nu se justifica acordarea unei paturi sociale a unor sume mai mari decat copiilor apartinand altei paturi sociale. Practic, prin aceast proiect Romania ar fi impartita in mod clar intre bogati si saraci.
Indemnizatia de maternitate este o suma de bani ce se acoda pentru cresterea si ingrijirea copilului indiferent de ce capacitate intelectuala sau organizatorica este mama/tatal copilului; elementul nasterii si ingrijirii copilului este acelasi, pentru ca functia bilogica este aceeasi. In aceste conditii, ale unefi functii bilogice identice nu se justifica prin nimic diferentieri in impartirea sumelor alocate acestui capitol al bugetului asigurarilor sociale.
In expunerea de motive a proiectului arata ca, „in actuala forma legislativa, femeile care realizeaza venituri peste valoarea indemnizatiei de 600 lei sunt descurajate in a avea un copil”. De asemenea, initiatoarele semnaleaza „problemele cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste sporul negativ al populatiei”.
Actuala forma a OUG cuprinde suficiente (poate firave) forme de incurajare. Apoi, iubirea unui copil cred ca trece dincolo de orice calcul, in conditiile in care veniturile sunt foarte mari. Ceea ce in mod real desurajeaza este, nu ata lipsa banilor, cat dorinta de a face cariera. Daca o femeie de succes nu isi doreste un copil, adearatul motiv nu il contituie banii, ci faptul ca doreste sa faca o cariera frumoasa. Banii sunt in realitate un pretext. (am cunoscut o tanara de 34 de ani, ajunsa intr-o functie buna, si care privea cu jind la toti copii pe care ii intalnea; tatal ei detinea un lant de restaurante in Germania, ea avand casa (nu apartament) la Bruxelles si unul la Luxembourg; de fiecare data cand o intreban de ce nu face un copil imi spuenea oarecum speriata: nu acum, acum mai am de lucru….se subantelegea, la cariera ei).
CU privire la ce de-al doilea motiv al acestei legi, cel care vizeaza sporul negativ, aducerea lui in discutie este de-a dreptul jenant. CResterea demografica nu este realizata de cele 5% femei care au salariile foarte mari, ci de cele aproximativ 40% din femeila de la sate care traiesc cu 100 euro pe luna. Or acordarea unor indemnizatii care pot fi de-a dreptul halucinante pentru o parte extrem de mica a femeilor (maxim 5% din femei) nu justifica aceasta rupere a Romaniei, aceasta impartire a copiilor in copii de bogati si copii de saraci.
Copii sunt aceeasi si au, cel putin in primii lor ani de viata, aceleasi drepturi, fara nici o deosebire.
Filed under: Fără categorie | Tagged: Dreptul securitatii sociale |
Costel Gilca 
Costel, spui ca „nu este mai putin adevarat ca un copil are aceleasi nevoi indiferent ca este un copil de parnti cu stare sau un copil cu parinti nevoiasi”. Te intreb insa, se poate intretine atat mama cat si copilul cu 600 de lei? Te-ai gandit vreodata ca prin acest cuantum unic nu e privat numai copilul de anumite lucruri, ci si mama? Pai eu dau numai pe mancarea mea cam 600 de lei pe luna, de ce trebuie sa-mi schimb eu stilul de viata daca am un copil?
In al doilea rand, afirmatia ta e doar pe jumatate adevarata, in sensul ca orice copil are aceleasi nevoi de baza. E insa inadmisibil sa impui unei familii cu un anumit standarde de viata sa isi ingrijeasca copilul in stil mai… nevoias! Nu cred ca poti sa compari o familie care ia pentru copil Papers, diverse lotiuni de corp si apa plata purificata special pentru bebe cu una care apeleaza la vechile si mai putin costisitoarele metode (pelinci pe care le fierbe mamica de nenumarate ori, fara crema ca pielea lui bebe oricum e moale, etc). Mi-aduc aminte ca era o hotarare veche citata prin cartea de obligatii cum ca o familie a obtinut despagubiri cu considerarea nivelului lor de trai, in asta fiind inclus faptul ca in anii 30 aveau tablouri scumpe si tacamuri de argint. Nu vad sincer cum tocmai constitutia sa fie un argument pentru egalizarea cetatenilor in aspecte in care nu sunt egali!
Acum sincer iti spun ca incerc sa privesc situatia si ca avocat si ca femeie, si daca ar fi sa primesc lunar, atat pentru mine cat si pentru copilul meu, de cateva ori mai putin decat cat castig, nu l-as face! Desigur, exista si optiunea sa merg in continuare la serviciu si sa imi iau „bona”, insa asta mi se pare la fel de inuman! Ma bucur sincer ca sistemul de asigurari al avocatilor are cu totul alte reguli si ca voi avea 85%, pentru ca pana la urma 600 de lei nu-mi ajung nici mie singura, daramite si pentru un copil?…
Mai spune-mi un lucru: de ce indemnizatia de maternitate, de pe parcursul celor 126 de zile, e de 85%? Acolo nu e solidaritate? Acolo nu sunt tot mame si tot copii – aceiasi care mai apoi primesc numai 600 de lei? Care o fi oare justificarea pentru aceasta diferenta, ca eu sincer nu inteleg!
Tu spui bine de solidaritate si de constitutie, insa solidaritatea nu inseamna egalizare! Pai atunci de ce nu exista pensie unica? Tot solidaritate e si acolo!
Eu sunt de acord cu introducerea sistemului dublu: ori 85% ori cuantum fix, la alegere. Asa ai si proportionalitate si solidaritate, ceea ce mi se pare corect.
Buna Andreea,
Ma intrebi de ce in cazul concediului de maternitate se acorda tot 85%. Acolo este altceva. Riscurile sunt complet diferite, pentru mine ca de la cer la pamant: acolo se are in vedere protectia mamei (copilul nu este un subiect de drept in aceasta situatie) in vreme ce in cazul indemnizatiei pentru cresterea si ingrijirea copilului subiectul este copilul: protectia copilului. Faptul ca ele sunt apropiate nu inseamna ca trebuie sa le vedem ca fiind aceleasi. Situatia este diferia, astfel incat si tratamentul este diferit.
Incep cu sfarsitul: ma intrebi de ce nu exista si pensie unica:)). Sistemul plafonarii cotizatiei, adica in limita a 3 sau 5 salarii dupa caz este o aplicatie a solidaritatii tradusa astfel: statul garanteaza un nivel minim de pensie urmand ca in masura in care fiecare individ doreste o pensie mai mare sa contribuie la sistem privat. Iti voi raspunde in alte zile la toate celelalte puncte.
Cu privire la ultima fraza si solidaritate si proportionalitate, nu se poate. IN masura in care ai propotionalitate nu mai ai solidaritate, pentru ca practic eu cotizez la 5 000 lei in jur de 500 lei pe luna, intr-un an (adica in cle 12 luni dinaintea riscului) inseamna 6 000 lei. Daca primesc insa 85% din salariu, intr-o singura luna castig cca 4 000 iar in doua luni imi recuperez intreaga investitie dintr-un an si sun si in castig. IN aceste conditii te intreb de unde solidaritate, in conditiile in care platim aceeasi cota unica de impozitare?
NU vreau sa o iei ca un atac insa ceea ce ai scris tu sunt simple aprecieri dincolo de orice teorie legata se sistemele de securitate sociala. Avand in vedere ca in Romania nu se preda in aproape nici o universitate, te inteleg.
Nu e vorba de scoala, e vorba de viata. Gandeste-te altfel: tu spui ca in cateva luni iesi in castig. Da, daca ai in vedere numai un an. Insa realitatea e ca toti contribuim la diverse fonduri ani intregi, fara insa sa si primim ceva inapoi. Socoteste la intreg, in cazul asta nu iesi in niciun avantaj.
Or fi riscurile diferite in cele 2 situatii, desi riscul de a ingriji precar un bebelus mi se pare destul de grav! Nu stiu sincer daca s-a gandit cineva la cat costa de fapt intretinerea unui copil inainte sa stabileasca acest cuantum unic, care (culmea!) mai si scade…
Stii Andreea,
EU am o bebelusa de 7 luni. Evident ca nu am avut probleme financiare cu ingrijirea ei, dimpotriva, iar sotia mea a pierdut mult la salariu (mult mai mult de jumatate, insa am gasit normal, pentru ca bebelusul meu nu bea mai mult lapte decat bebelusul unei simple fete de la tara, car nu a avut sansa de a uma o scoala cu profesori buni, nu a avut sansa sa urmeze o facultate, ci a ramas aclo in satul ei fara nici un salariu, doar cu veniturile obtinute din agricultura de subzistenta. Nu stiu daca tu ti-ai petrecut vacantele de vara la bunici, insa eu da, iar acolo a facut tot ce face un copil de varsta aceea la tara. Ii plang e mila, acum faptul, nu ca eu muncesc mai mult, pt ca ei muncesc mai mult, ci faptul ca eu am dobandit cunostinte care pe piata muncii se vad mai bine si am un salariu mai bun, iar pe cale de consecinta cotizez mai mult, pe de o parte a fost o conjunctra favorabila mie, pe de alta parte ma obliga sa nu fiu egoist. Pentru a castiga banii de care tu spui trebuie sa ai niste sanse in viata. UN copil nascut lasat are doar 1% sanse sa ajunga sa faca o facultate (statisticile arata ca doar 1% din studenti provin din mediul rural). Asa ca, nici sanse la acces la invatamant, nici sansele unor locuuri de munca, nici sansele unor venituri nu au aceste femei, iar cei care au nu vor sa imparta nimic cu nimeni.
IN ceea ce priveste ceea ce spuneai tu cu nivelul de viata: cine a castigat multi bani, nu sta el in cei 800 lei (600 + 200 lei) si din experienta iti spun c ain acea casa se gasesc bani.
IN Romania e de vis sa stai acasa 2 ani si sa primesti bani.
IN majoritatea tarilor capitaliste concediul pt cresterea sin ingrijire acopilului este intre 3 si 6 luni.
AI vazut prognozele privind demografia in Romania? SUnt doua variante: in varianta optimista vreo 18 milioane parca, iar in ce apesimista vreo 16 (s-ar putea sa fie diferite , insa oricum in jur de 18 milioane). Din ’90 avem un spor negativ de -2, in conditiile in care dupa ’68 aveam un spor pozitiv de +18. DE cativa ani a mai scazut, insa suntem tot sub minus. SI mai e ceva: cele care nu fac copii sunt orasencele, iar asta se intampla chiar si cand indemnizatia era de 85%.
Cine iubeste copilul il face si cu si fara 85%. SI tot din experienta iti spun: zambetul unui copil nu valoreaza nici 600 lei si nici 85%.:))
PS Sunt multe de spus in aceasta privinta. Deocamdata nu le-a spus nimeni. Eu am scris o carte INtroducere in dreptul securitatii sociale, de vreo 600 pagini (doar introducerea), mai am sa o cizelez. CRed ca la anul va iesi. O recomand, nu ca am scris-o eu, ci pt ca poate sunt unele lucruri interesante.
AM uitat sa spun ceva important: bugetul de asigurari sociale este si el limitat. LA el cotizeaza toata lume asi el se redistribuie pentru fiecare risc asigurat. Problema nu s epune cat la % dam, ci cum impartim sa fie echitabil.
Uite un exemplu de inechitate grosolana, insa e putin observata, pentru ca ramura securtatii sociale e una greoaie, si foarte tehnica.
Magistratii. Mai exact pensiile magistratilor. Ei fac parte din „farfuria” comuna, adica ei cotizeaza la acelasi buget public cu acelasi cuantum ca si ceilalti din sistemul public de pensii. Ei bine, la pense un magistrat conform Legii 92/92 (lege special in raport cu Legea 19/2000, primeste o pensie in cuantum de 85% din ultimul salariu, la care se adauga anumiti coeficienti, astfel incat se poate ajunge la 100% din salariu, adica undeva la 60 milioane lei pe luna, in conditiile in care pensia medie este de 3 milioane pe luna.
Concret, toti puem bani s aluam un tort, insa la impartirea torului magistratii primesc cea mai mare si frumoasa felie.
In schimb, in cazul nostru toti cotizam la tort, insa il impartim frateste. IN viata d emulte ori se intampla asa. Iar eu cred ca asa trebuie sa fie in acest caz.
Sa-ti traiasca fetita! Sper ca Mosul a fost darnic cu ea 🙂
Acum despre indemnizatii – e adevarat ce spui despre sanse, si n-as vrea sa crezi ca sunt impotriva impartirii, insa nu as vrea ca impartirea sa fie asa cum e. Exemplul tau cu magistratii e foarte elocvent, poate daca s-ar schimba acolo ceva ar exista fonduri ca indemnizatia sa fie mai mare. E drept si ca 2 ani de stat acasa mi se pare foarte mult, in primul rand datorita faptului ca cele mai multe mame nu stiu sa limiteze dependenta copilului de ele in aceasta perioada. Plus ca in 2 ani uiti tot ce stiai! 🙂 Un an mi se pare suficient pentru toata lumea, si poate daca s-ar limita la un an si cuantumul ar putea fi mai mare.
O fi un vis sa stai acasa si sa primesti bani, insa in situatia asta stai pentru ca trebuie si pentru ca asa e normal. Tot cum normal e sa fii sprijinit(a) de stat in aceasta perioada.
Astept insa cartea ta 🙂
Draga Gostel,
Prima mea reactie la acest articol si mai exact la: „In ceea ce ma priveste apreciez aceasta modificare ca fiint injusta, netemeinica, inumana si discriminatoare”, a fost ca citesc un vechi articol scris de un sustinator fervent al comunistului. Ceea ce traspare foarte evident din frazele acestui articol, este ca trebuie sa ne punem uniforma si sa fim la fel, indiferent de efortul depus de noi de a ne dezvolta profesional (si ca atare si finaciar) si de atitudinea noastra fata de munca. Punctul meu de vedere este total diferit de cel al tau. Si asta si pentru ca ma aflu in acel procent de 5% dintre femeile cu venit mediu si mare. Legea, in formatul actual, este una care sustine o atitudine fata de munca de genul: de ce sa ma stresez, sa muncesc pe branci si nu mai am timp de viata mea personala pentru a castiga mai mult, daca statul oricum ma sprijina. Este inca foarte prezenta mentalitatea: sa ne dea statul. Marea majoritate a oamenilor cu venituri mici au aceasta mentalitate. Ceea ce mi se pare discriminare, este sa-mi spui ca eu, care am investit timp, efort, inclusiv bani, pentru a ajunge sa castig mai bine si sa-mi asigur un trai decent, trebuie sa ma aliniez cu cei care au stat relaxati acasa, s-au multumit cu putin sau cu cat le-a dat Statul.
Lasand insa la o parte acest punct de vedere diferit de al tau, in esenta aceast nou proiect de lege nu defavorizeaza pe nimeni, nu ia nimanui nimic (cei cu venituri mici vor lua in continuare cei 600 RON) ci doar corecteaza o grava discriminare si incurajeaza si alte categorii de salariate sa se bucure de experienta maternitatii.
Daca vom continua sa functionam dupa vechea lege si noul proiect nu va fi aprobat, peste 2-3 decenii vom ajunge o natie de handicapati, puturosi, care vom sta cu mana intinsa sa ne dea Statul.
Monica.
Cand vorbim despre egalitate de sanse, nu vorbim si despre a avea salarii/indemnizatii egale. Problema egalitatii de sanse in Romania nu are a face cu aceasta lege de protectie a maternitatii. Este ca si cum am incerca sa rezolvam o problema intervenind pe efect si nu pe cauza. Aceasta lege intervine la nivelul efectului, egalizand indemnizatiile acestor femei. Nu intervine la nivelul adevaratelor cauzelor care determina ca acele femei din mediul rural sa nu aiba acces la instruire sau la un loc de munca mai bine platit.
Asa ca, discrimarea, eu zic ca se produce la un alt nivel si prin sustinerea in continuare a acestei legi privind protectia maternitatii.
De acord cu Monica. Venitul meu este mare si in consecinta cotizez suficiet la buget. Ca atare: nu inteleg de ce in schimbul cotizatiei sanatoase de care ma „bucur” lunar sa primesc 600 lei??? In schimbul unei asa zise solidaritati/egalitati/fraternitati?
sunt si eu o viitoare mamica si de asemeni din categoria femeilor cu un venit foarte bun. in conditiile in care familia este sustinuta financiar de mine cam in proportie de 75%, cum credeti ca as putea sa fac un copil, altfel decat cu acesti 85%? sigur ca nevoile copiilor sunt aceleasi -un laptic, un pampers si asa mai departe, dar sa restrictionezi dintr-o data drepturile celorlalti membri ai familiei este aberant. sa fim pedepsite pentru ca devenim mame? aveti idee cate femei au amanat pana acum momentul sa devina mame, tocmai pentru ca sunt sursa financiara a familiei?
Puteti propune o sursa de finantare, pentru ca bugetul asigurarilor sociale sa poata suporta cheltuieli si pentru mamicile care au venituri foarte mici?
Nu inteleg intrebarea ta! Atata vreme cat se va acorda cel putin indemnizatia de acum, 600 de lei, pentru cele cu venit mic, ce alta sursa vrei?
INtrebarea mea era sa se gaseasca surse de finantare pentru formula mixta: 85% din salariul lunar pentru mamicile cu venituri mari (ceea ce evident ca va acapara probabil 80% din bugetul alocat acestui risc) si in acelasi timp un cuantum de 600 RON pentru mamicile cu venituri mici.
BUgetul asigurarilor nu este un corn al abundentei in care suflii si ies bani. BUgetul este alimentat de surse de veituri. Principala sursa o constituie contributiile platite de asigurati. In 90majoritatea cazurilor (la nivel european) exista mari deficite bugetare. In acest context deficitele sunt acoperite de bugetul de stat. Pana acum cativa ani bugetul asigurarilor sociale si bugetul statului se confundau. Acum bugetul asigurarilor sociale s-a desprins si in principiu el trebuie sa organizeze sistemul de asigurari sociale in asa masura incat veniturile sa acopere cheltuielile.
Daca am face un sistem mixt, ar creste deficitul bugetului de asigurari sociale, altfel spus cheltuielile ar fi mai mari decat veniturile, ceea ce ar apasa pe bugetul de stat, iar de aci, in functie de pondere ar putea fi un factor de inflatie.
Uite Andreea facem un pronostic?: daca se accepta formula mixta sau se introduce un procent din salariu atunci o sa scada curata conceidului de la 2 ani la 1 an.
Pentru ca asa cum spuneam trebuie gasite surse de finantare.
Aici un exercitiu bugetar:
Dă clic pentru a accesa 121006buget.pdf
Cam asa se calculeaza rece. Daca ai bani poti sa suporti orice prestatie la nivel maxim. Daca nu ai bani…. nu ai ce face
Sa scada la un an, nu cred ca asta va fi problema. Mai e un lucru care acum mi se pare absolut stupid: indemnizatia se acorda cu conditia platii impozitului pe venituri profesionale timp de 12 luni anterioare nasterii. Ce te faci cu cele care nu au venit profesional? Pana la urma perioadele asimilate nu fac astea 12 luni, deci destule mame nu primesc chiar nimic.
:)) Andreea, ai atins un punct interesant, cea cu plata impozitului.
In primicipiu, in europa exista doua sisteme de plata a contributiei sau mai bine zis de alimentare a veniturilor: plata contributiilor de asigurari sociale (model Franta) si impozit pe venit (model Beredige din 1040).
Prin modificarile aduse prin OUG 148 si 158 la L. 19/2000, aceste doua modele au fost imbinate intre ele, intr-un mod oarecum bizar (illae tempore am vrut sa scriu un articol, insa ….:)) timpul, vesnicul timp prieten:).Finantarea se face prin cotizatie insa acordarea se face pe fundamente fiscale. Putin aiuritor dpv cartezian. Insa nu e singurul lucru aiuritor al acestui guvern de deriva dreapta stanga, pt ca in nr. 3/2008 al revistei de dreptul muncii si dreptul securitatii sociale am mai scris despre modificari aiuritoare legat de deplafonarea sistemului public ce nu se mai regaseste in filozofia celor trei piloni de pensii (public, privat, profesional).
Dar, obiectv, ROmania nu are specialisti in dreptul securitatii sociale. EU nu cunosc nici macar o singura persoana care sa fi scris ceva cat de cat coerent pe aceasta tema.
este angajatorul obligat sa ma primeasca inapoi la vechiul post pt 6 luni de zile…dupa terminarea concediului de maternitate???
Da este obligat si nu are relevant apentru cat. El are obligatia de a reprimi salariatul, sub rezerva unei concedieri pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
Dar de ce numai pt 6 luni?
Egalitate de sanse pentru copii?… glumesti …. o sa ne umplem de cersetori si de tigani …. te-ai gandit, in cazul parintilor cu venituri sub cei 600 lei, cati bani ajung cu adevarat la copilul pentru care sunt dati? si cati ajung pe tigarile si bautura parintilor? Iar in capitalism nu exista egalitate. Dupa parerea mea aceasta indemnizatie nu are nimic de a face cu Egalitate de sanse pentru copii …. statul ar trebui sa se gandeasca la o altfel de protectie sociala pentru copii nevoiasi … sa le dea lapte gratuit , Papers imbracaminte, …. repet pentru ei si nu bani pentru parintii care nu au lucarat in viata lor si acum stau acasa si traiesc din aceasta indemnizatie.
sunt curioasa oare ce se intampla cu copii care au mai mult de doi ani si nu mai reprezinta o sursa de venit pentru parinti? ca asta sunt o sursa de venit? dupa aceasta varsta nu mai vb de egalitatea sanselor?
e cel mai stupid argument pe care l-am auzit … egalitatea sanselor … dar numai pentru doi ani …….
Si apoi te-ai gandit ca exista mame care au salariu peste aceasta amarata suma de 600 si care din diverse motive poate intemeiate …. au fost nevoite sa-i faca credite bazandu-se pe un anumit venit iar acum cu 600 ce ar trebui sa faca? sau nu poate trebuie sa astepte 20 de ani sa achite credit-ul? sau poate exista mame singure care aveau un anumit venit si care acum sunt nevoite sa ce? sa renunte la sarcina? daca nu ai nici un venit in plus … esti numai tu cu copilul si ai o garsoniera cu ce-ti platesti intretinerea in acesti doi ani? ca 600 lei nu-ti ajung nici pentru copil nu mai vb daca se imbolnaveste?
Sunt mai mult decat uimita de acest articol si mai ales de faptul ca este scris de o persona care pare sa aiba o pregatire serioasa in domeniu.
Dincolo de argumentele sentimentale de genul „daca iubesti un copil, il faci si cu 800 de ron si cu 85%”, atitudinea promovata in articol nu are nici o explicatie rationala. Sa ne amintim ca traim sau dorim sa traim in capitalism … e adevarat – presarat cu elemente de socialism, dar nimic care sa justifice asemenea atitudine din partea unora dintre noi.
Proiectul de lege discutat propune ceva mai multe decat decent: 85% (sau 80%) din media veniturilor nete obtinute in ultimile 12 luni, dar nu mai putin de 600 de ron, ultima parte fiind elementul social de care vorbeam. Deci din ce ratiune ai putea sa te impotrivesti primirii unor venituri mai mari de catre persoanele care au muncit pentru asta in conditiile in care este garantat un venit minim, ca si pana acum?
Din ratiuni bugetare? adica noi – contributori la buget– trebuie sa ne facem griji pentru faptul ca statul s-ar putea sa nu aiba bani suficienti pentru asemenea masura? Pai asta nu e treaba noastra; asa cum statul gaseste bani suficienti pentru pensiile magistratilor, ale parlamentarilor sau ale celor din armata, asa sa gaseasca resurse si pentru aceasta masura a carei miza este cu mult mai importanta decat oricare alta: viitorul acestei tari.
Fiecare stat trebuie sa aiba o strategie, o viziune de ansamblu …. iar mie mi se pare ca daca politica statului roman in ceea ce priveste maternitatea este aceea de a incuraja nasterea in cadrul familiilor de tigani in principal, nu este de mirare ca peste 20 de ani o sa fim o tara si mai plina de nulitati chiar decat azi.
Acesta a fost comentariul meu pentru ca nu ma puteam abtine sa-mi spun parerea; am scris insa pentru ca am o intrebare:
in ce stadiu este in prezent proiectul despre care se vorbeste? pe site-ul camerei deputatilor se mai afla 2 proiecte de modificare a OUG 148/2005 care din pacate au cam fost respinse (inca nu s-a incheiat procesul decizional insa au primit rapoarte de respingere); proiectul depus pe 4 decembrie 2007 nu il gasesc. As vrea sa am mai multe informatii legate de acest proiect.
Irina, nu vreau sa fac pe desteptul, dar poate tocmai pentru faptul ca am citit atatea am ajuns la concluzia aceasta. Stii, poate ca l aprima vedere tu ai dreptate, insa in momentul in care te apropii din ce in ce mai mult de problema aceasta capata o alta dimensiune. Probabil ca ti s-a intamplat in viata ca la prima vedee sa ai o impresie pentru ca apoi sa iti dai seama de eroare. Revenind, politica in domeniul securitatii sociale se face cu bani. Daca nu ai bani, nu ai politici sociale. Apoi, nu cred ca trebuie sa fim rasisti sau xnenofobi. Problema tine de educatie si de vointa reala de a educa.E greu sa reformezi intr-o singura generatie: pana sub Cuza au fost robi, apoi nu s-a ocupat nimeni de educatia lor, doar in perioada comunista, iar dupa……
IN ceea ce priveste stadiul proiectului, probabil ca a murit, ca multe alte proiecte.
Domnule Costel , poate ne explicati atunci de ce cotizatiile noastre sunt calculate ca % din salar , iar beneficiile le primim in suma fixa? Unde este egalitatea, ca eu sincer nu o vad. Tocmai asta este problema, ca tot s-a mentionat mai sus, noi punem mai multi bani sa cumparam un tort si la impartire eu primesc o felie la fel ca a celor care au cotizat subtire.
Nu este nici pe departe egalitate.
Am vazut ca amintiti de perioada de indemnizatie din tarile capitaliste….3-6 luni… sunt convinsa ca aceste tari nu obliga femeile cu un salar decent sa faca sacrificii tocmai in aceasta perioada … indiferent cat e de lunga sau scurta perioada.
Si ca sa subliniez in final… nu veti gasi o femeie cu salar mare -mediu care sa fi stat in concediu de maternitate 2 ANI. Noi suntem fortate de stat sa ne intoarcem pe baricade … ca doar avem de tinut acasa mame care nu trag pe branci si au salar mai mic de 600 Ron.
Va rog din suflet, macar nu mai insistati ca e egalitate si fraternitate.
Poate daca va „incaltati in pantofii nostri ” ati sti cum ne simtim.
Domnule Costel sunt intr-un total dezacord cu dumneavoastra!
Eu sunt o viitoare mamica si pana in prezent am platit 500 RON numai pe analize !!!
Am un salariul destul de bun si noua lege a maternitatii (daca trece de Parlament) este bine venita ! eu nu stiu cum ti-ai crescut copilul cu doar 8 milioane, cand numai pe mancare cheltuim foarte mult!
Eu sper din tot sufletul sa se voteze aceasta lege, pentru ca altfel ma vad nevoita sa-mi las copilul in grija altcuiva si in maxim 3-4 luni sa incep serviciul!
Domnule Costel, Hristos a inviat!
Mi se pare uman punctul de vedere al dumneavoastra, dar le inteleg si pe viitoarele mamici care se opun. Celor care nu stiu ce inseamna sa gestionezi in mod chibzuit salariul de cateva milioane astfel incat sa-ti ajunga luna viitoare, le e greu sa traiasca doar cu indemnizatia de 600 ron. Intrebarea mea este legata de acordarea indemnizatiei:
Eu termin anul acesta facultatea si in curand o sa ma casatoresc (adica peste 3 luni). In conditiile in care eu sunt angajata de un an cu o norma de 4 ore, iar dupa casatorie o sa renunt la serviciu pentru a ma angaja in alta parte, o sa primesc indemnizatia de maternitate daca pana la cererea concediului o sa am mai putin de un an de la ultima angajare? Sau se iau in considerare cele 12 luni lucrate fara intrerupere? Va multumesc.
„IN ceea ce priveste ceea ce spuneai tu cu nivelul de viata: cine a castigat multi bani, nu sta el in cei 800 lei (600 + 200 lei) si din experienta iti spun c ain acea casa se gasesc bani.”
Eu castig 3200 ron pe luna sotul meu 1500 ron, deci in total 4700 ron. Sunt in luna 6 de sarcina. Anul trecut ne-am cumparat locuinta un apt cu 3 camere, nu e luxos si nu e nicimacar in zona buna. Ratele la el sunt 2300ron, deci acum ne raman pentru cheltuieli 4700-2300=2400ron. Asta in conditiile in care eu am 3200ron. Peste vreo 6 luni in casa voi aduce doar 600-700ron, in loc de 3200. Sotul meu nu are alte venituri. Care ar fi solutia dupa tine? 1) Sa fi stat in chirie pana la pensie si sa nu luam casa; 2) sa omorama copilul prin avort; 3) altceva. ce? De vreme ce eu aduceam banii multi in casa iar salariul imi va scadea (dupa 10 de munca) de 5 ori (!!!) spune-mi si mie cu ce ne vom plati ratele la casa. Si pot sa iti spun la fel de sigur cum esti tu, ca in acea casa nu se gasesc alti bani. Deci nu face judecati pe baza de presupuneri.
Draga Diana,
IN acest moment, si subliniez in acest moment, problema care se impune este aceea de a majora suma. La nivelul anului 2005 cand a aparut acest principiu, a avea 600 RON in conditiile in car esalariul minim era undeva la 300 RON a fost un boom. Faptul ca a fost o politica buna a demonstreaza cresterea demografica din aceasta perioada.
Din pacate, aceasta suma nu a mai fost actualizata, astfel incat la acest moment suma pare derizorie. Astfel incat inteleg orice eventuala suparare. INsa in continuare raman adversarul propunerii cu 85% din ultimul salariu.
PS. Poate sa beneficieze sotul tau, care inteleg ca are un salariu mai mic, astfel incat reducerea salariul sa fie mai mica. Daca totusi te intorci la serviciu, nu uita de prima care se acorda. Nu e mare, dar mai e ceva.
Buna tuturor,
As dori ca o mama sau o viitoare mama, care a reusit sa realizeze ceva in viata pana acum, sa propuna un proiect de lege, pt ca numai ea poate stii ce inseamna sa se confrunte cu aceasta problema. Urmez o facultate, muncesc pe branci sa fiu promovata intr-o firma, obtin un salariu bun,si apoi imi doresc sa fiu mama, pentru ca aceasta este natura mea si sunt nefericita daca nu aduc pe lume un copil, dar…………trebuie din nou sa fac SACRIFICII( nu cred ca o femeie va alege banii in locul copilului). STATUL nu ma incurajeaza doar il aud:'”daca faci copil vei primii 800RONN ca sa il cresti”. BRAVOO statule! Eu nu cred ca noi aceasta categorie de femei destepte care aduc multi banii in bugetul statului meritam sa fim in acest hal discriminate. Cred ca avem dreptul la procentul de 85% pe care l-am adus si noi anterior in buget. Noi suntem o categorie care aduaga valoare acestei societati si totusi nu primim ajutor. Trebuie sa se gaseasca o solutie pentru noi. Pt. multe femei s-a putut gasi (cei 800 RON) si sunt multumite fac copii pentru ei sunt solutia salvatoare privind SI bugetul familiei(nu judec pe nimeni). Nu cer decat respect,. Respecta-ti-ne si pe noi suntem femei rationale care isi doresc sa fie mame. . Suntem niste femei care am luptat sa ne depasim, contribuim cu multe lucruri pozitive in acesta societate, dar societatea cu ce ne rasplateste in acest scurt ragaz in care trebuie sa fecem si noi un copil.
Sunt insarcinata si revoltata.
Semnat:
O femeie care gandeste si iubeste.
Numai un barbat putea sa puna problema asa cum cum ai facut-o…sau cineva cu venituri mici. Cum adica „Poate sa beneficieze sotul tau, care inteleg ca are un salariu mai mic, astfel incat reducerea salariul sa fie mai mica. Daca totusi te intorci la serviciu, nu uita de prima care se acorda. Nu e mare, dar mai e ceva.” Poate ca isi doreste sa stea ea cu copilul, caci este mama. De unde aceasta egaliozare?? Femeia de servici care ia 5 milioane plateste aceleasi taxe ca si mine?? S-a chinuit atatia ani cu facultate si master ca si mine ca sa ajunga la un salar mai mare?? O sa ajungem o tara de copii facuti la norma doar pentru a lua cei 8 milioane…Foarte multe femei fac copii pe banda rulanta doar pentru a lua bani de la stat. Cum eu platesc atatia ani taxe pentru un salar bun, nu vad de ce statul nu m-ar plati 2 ani cu o suma raportata la salarul meu (nu cred ca cei cu studii, care au o situatie, vor face 10 copii si vor sta permanent in concediu maternat). Mi se pare firesc sa putem opta pentru 85% sau 8 milioane.
Mai draga amice,
cum Dumnezeu poti sa sustii ca o suma acordata in Romania in 2003 poate sa aiba aceeasi valoare in 2008?
Vad ca ti se pare „inuman” sa ti se sufoce dragul de buget de asigurari sociale, insa, te rog eu, nu mai suferi: cum a fost in stare sa se sustina inainte de aberatia in cauza, poate fi si de acum incolo… intamplator, se cotizeaza rau la el.
In alta ordine de idei, in curand 800 RON pentru mama plus copil (copii – alta aberatie) n-or sa mai ajunga nici pentru viata de la tara… pricum, mi se pare o suma de mizerie pentru minim 2 oameni.
Nu c-as avea eu mare incredere in universitatea particulara unde predai, dar poate ii explici doamnei dinainte din ce sa mai plateasca rata, in caz ca se incapataneaza (asta tupeu!) sa vrea sa stea ea acasa cu bebelusul, sa-l alapteze etc. si nu sotul… Asa, in termeni de-astia microeconomici, cumplit de concreti…
Ela Giurgea
Pardon, anul 2005… dar intrebarea ramane valabila. Chiar asa, cum iti imaginezi ca mai ajung banii din 2005 pentru timpurile din 2008?
De dragul bugetului tau de asigurari, ai fi in stare sa-i ceri doamnei in cauza nu numai sa munceasca imediat dupa nastere, iar sotul sa-i stea acasa, ci si sa faca unul si nu doi copii, acesta sa planga numai ziua, iar sotul sa alapteze… Deh, daca au vrut casa SI copil!
Fii serios. Ie fapt, femeia ar trebui sa si munceasca, sa se si ocupe de copil. Pentru ca, vrea-nu vrea, sotul nu o poate inlocui la alaptat. Si inca nu-mi imaginez mama care se degreveaza total de sarcinile legate de copil pe motiv ca ea munceste si plateste rata. Barbati – sau tati, daca iti suna mai placut termenul – in schimb, da! Hm… oare faci parte dintre ei?
Ela Giurgea
Poate ca numai 15-25% din femeile mame sunt defavorizate prin aceasta indemnizatie in cuantum fix de 600 de lei…200 din cei 800 de lei sunt dreptul copilului, nu dreptul mamei, si se primesc chiar daca mama obtine sau nu indemnizatie. Procentul de 5% indicat mai sus este derizoriu, chiar crede cineva ca 95% din mame castiga mai putin de 700 de lei net? (85% din 700 de lei da undeva in jur de 600 de lei cat este indemnizatia acum)
In orice caz, aceste sub 25% din femei contribuie cu peste 50% din suma totala cotizata de femei la acest fond, probabil la fel si sotii lor. Sa nu uitam ca exista multe cazuri cand desi cel de-al doilea parinte nu lucreaza, singurul parinte care lucreaza intra in concediu de ingrijire copil.
Lucrez intr-un mediu cu multe femei cu salarii peste medie, si din ce am vazut eu pana acum, nu din reviste sau statisticile altora, aceste femei fac un singur copil, arareori doi, si stau doar 5-6 luni acasa. Apoi se intorc la munca, produc si cotizeaza. Nici asta nu e echitabil, nu-i asa? Concediul cu durata de 2 ani este un LUX nejustificat! Statul il acorda pentru primii 3 copii, e adevarat. Asta inseamna ca persoanele care cotizeaza foarte putin, si care de obicei fac multi copii pot sta acasa 6 ani pe banii celorlalti. Asa ca o reducere a duratei sale la 1 an de zile, acordarea sa pentru numai primii doi copii, si stabilirea unui cuantum minim de x lei, 600, 700 cat o fi, dar nu mai putin de 85% din salariul/venitul mediu pe ultimele x luni de activitate profesionala, ar fi cu adevarat echitabil.
Calculul titularului blogului cu „rentabilitatea” si „profitul” pe care l-ar obtine o persoana cu venit peste mediu daca ar primi dupa numai 12 luni de munca o indemnizatie de 85% din salariu timp de 2 ani este profund nejustificat. Cine crede ca o persoana ajunge din start la un venit peste mediu? Din prima luna de munca?:P Multe femei care acum au functii si salarii mari au pornit de la salarii foarte mici, si in urma anilor de truda sustinuta castiga cat castiga acum…deci au in spate un istoric de cotizatii mult mai lung de 12 luni.Si cine ar putea sa creada ca idealul profesional si social al unei femei ar fi sa obtina cei 2 ani de indemnizatie dupa care sa nu mai lucreze si sa nu mai cotizeze???
Buna,
Eu rationez in felul urmator: daca tot suntem, asa un procent nesemnificativ de 5 % din femei care am opta pentru cei 85% din salariu, de ce este asa de deranjant? Aaa, pentru ca noi si aducem mai multi bani la buget si asta se cam bate cap in cap cu socotelile de la buget, dar si cu ceea ce spunea Dl Costel si anume ca statul nu trebuie sa favorizeze pe unul sau pe altul dintre cetateni. Profesorilor li s-a marit cu 50% salarul si asta nu e vina lor, apoi parlamentarii au avut grija si de pensiile lor, de magistrati, de politisti si alti functionari si tocmai pentru ca statul realmente nu face diferenta intre romani. Brovo parlamentarelor care au propus aceasta lege!!!! Eu sunt mamica si am un baiete de aproape un an si nu sunt prea incantata de scadere nivelului de trai al familiei mele. Poate ca multe s-ar fi intors la lucru, dar nu e nimic mai nobil decat sa iti ingrijesti si cresti tu copilul nu sa il lasi pe mana bonelor de tot soiul. Probabil ca suntem un procent nesemnificativ, dar avem un cuvant de spus.
E adevarat ca e dreptul fiecaruia sa-si spuna parerea, si alegerea fiecarei mame daca sa stea sau nu acasa doi ani. Pana la urma tot vine momentul cand trebuie sa te intorci la lucru. Eu una am incredere ca o sa se aprobe aceasta modificare de lege si mai bine mai curand decat mai tarziu : )
Am citit cu interes si articolul (care m-a revoltat) si opiniile celorlalte mame sau viitoare mame. M-a revoltat articolul pentru simplul fapt ca a fost redactat de un barbat care nu stiu cum ar putea intelege (fie el chiar si tata) ceea ce inseamna de fapt „maternitatea” si ce sacrificii implica aceasta, pentru ca oricine isi doreste mai mult si mai bine pentru copilul sau. De aceea muncim pe branci unele dintre noi care, daca am ajuns sus, am ajuns cu sacrificii si nu dorim ca si copii nostri sa treaca prin aceleasi frustrari pe care ti le dau incapabilii cu o altfel de sustinere decat una intelectuala. Stim cu totii in ce tara traim si care sunt adevaratele valori pe care le promoveaza! (Din nefericire!) Sunt insarcinata in luna a noua si astept din moment in moment ca minunea, pe care o asteptam de foarte multa vreme si pentru care am luptat mult sa o avem, sa ne salute in felul inconfundabil al bebelusilor. Astfel, in ciuda faptului ca salariul este mai avantajos decat „pomana statului” am decis sa avem un copil. Insa problema mea, ca o persoana rational ce sunt, este urmatoarea: o femeie singura poate creste un copil cu ceea ce ii acorda statul??? Pentru ca in toate situatiile de mai sus am inteles ca este vorba de cupluri. Dar ce face o femeie singura, care desi are un salariu decent chiar si 85% reprezinta un minim acceptabil, dar cu sacrificii? Si ca situatia sa fie pe deplin inteleasa voi da urmatorul exemplu: mama dupa ce naste nu ai poate conta pe ajutorul sotului si mentionez situatii dramatice, astfel ca singurul ajutor este cel de 600 + 200 lei sau reintoarcerea la serviciu. Chiar si cu salariul pe care il are, in cazul in care se reintoarce in campul muncii, sa plateasca o bona e prea mult pentru buzunarul sau, dar si sa stea pentru 600 lei acasa… Se intampla multe pe lumea asta, iar o mama trebuie sa isi poata creste singura copilul indiferent de situatie. Eu am ajuns la un salariu decent cu multe sacrificii, dar daca s-ar pune problema sa ma descurc cu cresterea copilului singura … !! Sincer,incerc sa nu ma gandesc, dar sunt ata de multe situatii ca cea expusa. Deci, care este solutia?
Vai, domnule Galca! Mi-ai scos postarile? Ca nu le mai regasesc pe-aici, desi nu erau injuroase. E frumos sa te comporti asa cu cineva care iti face trafic???
Mi-am amintit de dumneata si grija bugetului „social” citind urmatoarea stire. Ia fii atent ce zice ministrl Muncii despre afectarea bugetului:
Indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi de 85% din venituri
BUCUREŞTI / 14:21, 15.10.2008
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 171 de voturi „pentru” şi două abţineri, propunerea legislativă care prevede acordarea unei indemnizaţii de creştere a copilului de 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni, dar nu mai puţin de 600 de lei, cât este în prezent nivelul indemnizaţiei.
Iniţiatoarea proiectului, Lavinia Şandru (PIN), a declarat că, în urma aplicării acestei legii, conform prognozelor, în România în anul 2054 copiii vor fi mai mulţi cu un milion.
La rândul său, Minodora Cliveti (PSD) a explicat că legea se aplică nu doar mamelor, ci şi taţilor, fiind vorba despre indemnizaţia pentru concediu parental.
Raluca Turcan (PDL) a spus că şi-ar fi dorit ca această lege să fie adoptată mai demult, nu în campania electorală.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, prezentă la dezbaterile de luni din Parlament, a anunţat că Guvernul susţine această iniţiativă legislativă, care PRESUPUNE UN EFORT BUGETAR MINIM SI NU REPREZINTA UN PERICOL PENTRU BUGET.
Camera Deputaţilor este forul decizional în privinţa acestui act normativ.
Ca sa vezi… Eu in locul matale as relua studiile alea cu care ne scoti ochii, poate as intelege mai bine…
Ela Giurgea
Draga Eli,
nu am sters nimic, singurul lucru ce a fost sters a fost timpul meu liber. In ultimele luni ………., insa recuperez eu.
Acum, pe tema care a suscitat cele mai multe dezbateri.
1. Chiar daca s-a aprobat legea privind cuantumul indemnizatiei de 85%, asta nu insemna ca personal sunt de acord. Se putea face o medie si sa se mareasca indemnizatia la 10-15 milioane pt fiecare mamica. Ar fi fost echitabil, iar natalitatea ar fi avut de castigat. Am fi avut un spor natural bun, iar asta inseamna progres.
Citeam zilele trecute un articol in Foreign Policy, cu privire la boom-ul economic chinez, care s-ar fundamenta pe date demografice, iar acum ar urma sa scada economia chineza pt ca a scazut natalitatea. Articolul era mult mai complex (nu m-a convins in totalitate, insa asta e alta discutie), insa esenta este ca nu poti sa ai prosperitate daca nu ai o crestere demografica. Nu poti sa ai crestere demografica daca nu sustii financiar aceasta crestere. E matematic!
IN concluzie, cred ca macro este mult mai bine o indemnizatie mare pentru toate femeile, deoarece cresterea demografica a tarii nu se face cu directoare. Iar daca o colega s eplangea ca nu are cu ce sa mai plateasca ratele la banca (desi in criza aceasta financiara, daca leul o ia la vale nu va mai avea nici daca munceste, insa e o alta discutie) gandeste-te ca pot exista mamici care s anu aiba ce pune pe masa. Eu inteleg privirea egoista a fiecaruia dintre noi, insa cred ca trebuie sa ne gandim si la cel de langa noi. Este insa adevarat ca trecem printr-o perioada de mare egoism social, poate de inteles avand in vedere scurta perioada de egalitate sociala. De asemenea, exista marele pericol ca atunci cand ai un venit destul de mare si lucrezi la o companie cu reclama la televizor sa te crezi mai destept decat esti, chiar mult mai destept si sa crezi in diferente intre oamani, adica intre prosti si destepti.
2. Ce mi-ai citat tu aici sunt declaratii politice, poate asa as fi sustinut si eu daca eram om politic, insa din fericire imi pot pastra liberul arbitru. Faptul ca Ministrul Muncii spune ca nu reprezinta un pericol pentru bunget nu are nici o relevanta, absolut nici una. Stiai ca in perioada 2004 – 2008 s-a triplat datoria tarii? Pai daca mananc pe datorie si nu produc nu stiu cat ma poate tine cureaua……
Draga Costi,
poate ca ministrul Muncii, chiar daca e un personaj politic, are niste date pe care povesteste, nu de alta dar in momentul in care spune ca le are, sunt sanse ca cineva din presa sa i le ceara… Crede-ma ca stiu ce vorbesc. Remarc ca, de unde pana acum ii plangeai de mila bugetului de asigurari sociale, acum te-a apucat o generozitate asa de mare, ca dai de la 15 milioane de lei (vechi) la tot poporul, numai sa ramana insarcina(e)t! Pai si cu bugetul???
Bineinteles ca se urmareste cresterea demografica pentru cresterea economica „macro”, pacat ca nu te-au convins ca e o idee proasta sa dai o suma infima toate femeile acelea care ziceau ca la banii astia se simt pedepsite ca fac copii… mai ales comparand cu veniturile anterioare.
Probabil ca mintea ta functioneaza haiducesc sau social-democrat, de iar propui egalitate pentru tot poporul. Acum nu mai e in pericol bugetul, acum nu esti de acord cu revenirea la indemnizatia de 85% pe motiv ca nu e egalitate!
Asa e, e egoism social, cum naiba sa se simta bine una care munceste si cotizeaza din greu la „buget” cand ia tot atat cat una bucata tanti frecatoare de menta. Am vazut destule pe la tara si nu numai si am vazut si genul „ceasul meu biologic ticaie, vreau un copil”… nu-ti spun care e mai stresata si de care mi-a fost mila, cred ca e evident. Remarca faptul ca m-am referit la indemnizatia diferentiata pentru mama, nu pentru copil, acolo chiar trebuie sa fie egalitate, ca, vorba ta, nu costa mai mult intretinerea lui! Intr-adevar, niciun copil n-are nevoi speciale in comparatie cu restul. Si acolo legea era proasta, cred ca stii cazul cu 2 milioane pentru tripleti…
Dar in ce priveste mamele / femeile, da-mi voie sa-ti fac o precizare: cele care muncesc si au venituri mari au alte aspiratii si ca dovada au o cariera si bani mai multi. Din care dau la buget! Impingand „logica” ta la extrem, ia spune-mi: daca nicio femeie nu munceste adica nu cotizeaza, dar face copii, de unde dai indemnizatia? Din contributiile altora, banuiesc…
Ela Giurgea
PS O ultima precizare: „Eli” e pentru prieteni Elena Udrea si, in caz ca n-ai remarcat, e blonda. La mine, nu cred ca e cazul… Costele!
Scuze ca revin, mai vad ceva in postul tau la care simt nevoia sa raspund. 15 milioane nu e o suma atat de mare cum crezi tu, ca sa te orientez iti spun ca, fara a avea nevoi speciale, dar invatata cu un anumit confort, la mine cele 6 milioane inseamna coafor-cosmetica-taxi. Ca principiu, sa dai mult pentru toate mamele inseamna sa facem decretei, nu? Poate imi spui si ce se intampla mai departe, studiind generatia 68…
Ela Giurgea
buna sunt studenta in anul 3 la zi si sunt insarcinata in luna a 6 as dori sa stiu dak mi se acorda maternitate,mentionez k nu lucrez.va multumesc
am o fetita de 1 anisor daca mai fac un copilas pot sa continui indemnizatia sau trebe sa mai lucrez ceva?
Buna ziua, tuturor!
Desi au trecut 5 luni de la ultimul post..dupa ce am citit toate commenturile…nu m-am putut abtine sa nu scriu!
E pur si simplu ABERANT cum unii sustin anumite idei – cum ar fi – sunt impotriva celor 85% acordati persoanelor cu un venit peste medie, sau egalitatea intre persoanele care iau indemnizatie…egalitatea in sanse pt. copii – in ceea ce priveste copii!!! mi-as dori din tot sufletul sa fie aceasta egalitatea in sanse – sa poata avea o masa, un acoperis si o educatie decenta!!! – din pacate asta depinde de parinti f mult!
Cred ca nu s-a facut un calcul – cam cat „costa” acum sa fi mama…si de asemenea…cam cat se retine din salariul viitoarelor mame cu venituri peste mediu….cele mai multe avand ani buni de munca in spate!!! Cum sa fie corect sa se plateasca aceeasi suma???!!! cat de comunista poate fi aceasta idee!!!!!!!!!!
este inadmisibil!!! din moment ce am cotizat lunar, an, de an, pe langa aceasta am „investit” timp, bani, nervi..si tot ce mai aduce serviciul…cum dupa toate acestea sa iau aproape nimic???
Da..in momentul de fata vorbesc prin prisma mamelor cu venituri peste medie…dar fiecare trebuie tratat in functie de aportul adus la bugetul de stat.
Insa nu poti impune unei mamame sa isi creasca copilul cu 800 lei, cand ea inainte avea cu mult mai mult!!!
In afara de asta…nu toti au un alt sprijin…nu la toti se gases bani in casa – ca nu ies din piatra seaca!
O buna prietena m-a anuntat ca e insarcinata, dar pe cartea de munca are salariul minim…din acest punct de vedere sunt mai mult decat fericita ca va beneficia de cei 800 lei , dar nu e corect sa se sustina ideea de impunerea acestei sume si mamelor cu venituri mult mai mari!!!
Si lasand de-oparte faptul ca e vb de indemnzatie pentru cresterea copilului – este acelasi lucru, practic, ca in exemplul cu magistratii – ma rog frumos -de ce nu se vorbeste si in acest caz de „egalitate”..parintii mei, dupa mai bine de 40 ani munca…de ce nu pot beneficia de aceasta „egalitate” … ???